Rithm vs Sandra4you la 9 octombrie 2013

Meciuri memorabile de Scrabble în reluare

 

Rithm vs Sandra4you 592 - 450

Arena: Internet Scrabble Club, ISC
Data: 9 octombrie 2013

Rithm (foto de la Isc.ro) - CROV, MAST, NONETE, IGA, BASCI, BUHAIND, AGAI, FEROASE, PIVA, UNE

crov n., pl. urĭ (sîrb. krov, vsl. krovŭ, acoperiș, acoperemînt [!], sîrb. skrovište, vsl. sŭkr-, ascunzătoare, zakrovŭ, vizuină. V. pocrov). Olt. Groapă, adîncătură [!] (În Rț. și croc. Augm. crovan, pl. e; dim. croviț, pl. e). Croh (d. vsl.). Mold. sud. Ascunzătoare, culcuș (de ĭepure orĭ de alt animal sălbatic orĭ și de cîne [!] orĭ de porc). Covru (met. din crov, ca codru din crod). Mold. Culcuș de animal sălbatic. Peșteră (de sihastru). – Și groh (Tut.) V. bîrlog, vizuină, cotlon, somină. Sursa: Scriban.
MAST1 s. n. construcție metalică mobilă, folosită ca turlă de sondă. (< germ. Mast). Sursa: MDN.
MAST2(O)-, -MASTÍE elem. „mamelă”. (< fr. mast/o/-, -mastie, cf. gr. mastos). Sursa: MDN.
nonet (it. nonetto; fr. nonet; germ. Nonett; engl. nonet) 1. Ansamblu de cam. alcătuit din 9 instr.: vl., violă, vcl., c. bas, fl., ob., cl., fg. și corn. (Ex. „Nonetul ceh”). 2. Lucrare muzicală de cameră scrisă pentru n. (1). Ex.: Sphor, N. op. 31; Nottara, N. pentru suflători și coarde. Sursa: DTM.
ÍGA interj. v. inga; ÍNGA interj. Iată! uită-te! [Var.: íga interj.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
BASC2, -Ă, basci, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană aparținând unei populații care locuiește în Pirineii occidentali. 2. Adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor (1). – Fr. basque. Sursa: DLRM.
BUHĂÍ1, buhăiesc, vb. IV. Refl. A se umfla la față (de boală, de băutură, de somn etc.); a se puhăvi. – Din buhav. Sursa: DEX '98.
BUHĂÍ2, buhăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A țipa, a urla; a plânge cu glas tare. 2. (Fam.) A tuși. – Din buhai. Sursa: DEX '98.
agá f., pl. agale, gen. al agaleĭ, și agă m., pl. agĭ, gen. al agăĭ saŭ agiĭ saŭ al luĭ aga (turc. ar. pers. agha, la Turcĭ, în vechime „domn, om cult”, iar azĭ „mic funcționar, aprod”), Vechĭ. Odinioară, comandantu general al infanteriiĭ în rezidența domnuluĭ și tot-odată și șefu polițiiĭ, care avea ca ajutor pe căpitanu de dorobanțĭ (dregătorie înființată în Moldova de Alexandru cel Bun). Un boier de prima clasă. Maĭ în coace [!] (la începutu sec. 19), prefect de poliție. Sursa: Scriban.
FERÓS, -OÁSĂ, feroși, -oase, adj. (Despre substanțe) Care are în compoziția sa fier bivalent. Oxid feros. ♦ (Despre materiale) Care conține fier. – Din fr. ferreux. Sursa: DEX '98.
pivă f. 1. piuă: și spre negoț o grămadă pive de cireșe având PANN; 2. piuă de călcat: pivă de bronz, marmură sau piatră; 3. od. tun mic: mortierele se numiau pive BĂLC. [Identic cu piuă]. Sursa: Șăineanu.
ÚNE formă verbală v. LOC - Pe unele (sau, rar, une) locuri = ici și colo, pe alocuri. Sursa: DEX '98.

Adina Catana Sandra4you - PAJ, PUFII, HEL, IMUL, BUH, PAGAI

-ON suf. 1. (fiz.) „corpuscul nucleonic”. 2. (biol.) „unitate funcțională”. (< fr. -on). Sursa: MDN.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
on, V. un. Sursa: Scriban.
ON-LINE loc. adj., loc. adv. (Inform.) Conectat la o rețea de calculatoare (internet) sau controlat direct de un procesor central. [Scris și: online. – Pr.: onláĭn] – Din engl. on-line. Sursa: DEX '09.
ANTHROPOS ON TUT ISTHI KAI MEMNES AEI (Aυθρωποζ ων τοντ ϰχι μέμνηζ ἀει) (gr.) nu uita niciodată că ești om! – Maximă aparținând poetului grec Philemon. Constituie un apel pentru păstrarea unei condiții umane superioare în orice împrejurare. Sursa: DE.
IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRÈS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie bună după ce ai mințit – Corneille, „Le menteur”, act IV, scena 5. Sursa: DE.
LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul în care dai prețuiește mai mult decât ceea ce dai – Corneille, „Le menteur”, act I, scena 1. V. și Bis dat qui cito dat. Sursa: DE.
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II. Sursa: DE.
jácă (jéci), s. f. – Săculeț, traistă. Mag. zsák „sac”. Este dublet al lui jaf și al lui sac. Aceleiași familii îi aparțin jașcău, s. n. (Trans., Mold., sac), din mag. zsácskó, dim. al cuvîntului anterior; jechilă, s. f. (săculeț, traistă; obiecte ale ciobanului), probabil cu suf. -ilă (der. propusă de DAR, din germ. Säckel, pare puțin probabilă). Sursa: DER.
jácă (reg.) s. f., g.-d. art. jắcii; pl. jăci. Sursa: DOOM 2.
STAL, staluri, s. n. Scaun numerotat situat la parterul unei săli de spectacole, în spatele fotoliilor; p. ext. parte a sălii de spectacole unde se găsesc astfel de scaune. – Din fr. stalle. Sursa: DEX '09.
ȘTAL s. v. grajd. Sursa: Sinonime.
IRIZÁ, irizez, vb. I. Intranz. A emite culori asemănătoare cu ale curcubeului; a scânteia, a luci în lumini multicolore. – Din fr. iriser. Sursa: DEX '09.
LED s. n. diodă (electro)luminescentă. (< engl. led). Sursa: MDN.

Împărţiţi acest articol prietenilor şi cunostinţelor